Buletin informativ 18/2024

Decontarea ochelarilor de vedere ȋn mediul privat

Potrivit legislaţiei din România și a hotǎrârii CJUE din 22 decembrie 2022, ȋn cauza C-392/21, angajatorii au obligaţia de a suporta contravaloarea ochelarilor de vedere ȋn anumite situaţii și ȋn anumite condiţii.

Ȋn conformitate cu art. 12-15 din HG 1028/2006, prin care au fost transpuse prevederile art.9 din Directiva 90/271/CEE din 29 mai 1990:
a) Salariaţii trebuie sǎ beneficieze de un examen corespunzǎtor al ochilor și al vederii, efectuat de o persoanǎ care are competenţa necesarǎ:

  • ȋnainte de ȋnceperea activitǎţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
  • ulterior, la intervale regulate;
  • ori de câte ori apar tulburǎri de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.

b) Dacǎ rezultatele examenului de mai sus aratǎ ca salariaţii au nevoie de un examen oftalmologic, atunci aceștia vor beneficia de un examen oftalmologic.
c) Dacă rezultatele examenului prevăzut la punctul a) sau ale examenului de la punctul b) arată că este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, salariaţilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecţie speciale, care să corespundă activităţii respective.
d) Măsurile luate potrivit celor de mai sus nu trebuie să implice în nici un caz costuri financiare pentru salariaţi.

Prin urmare, ȋn cadrul examenului de medicina muncii, medicul va efectua și controlul ochilor și al vederii. Dacǎ ȋn urma acestui examen medicul considerǎ cǎ este necesar, ȋl va trimite pe salariat la medicul oftalmolog.
Dacǎ medicul de medicina muncii sau medicul oftalmolog considerǎ necesar, și nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie, salariatul va primi prescripţie pentru dispozitiv de corecţie special. Ȋn aceastǎ situaţie angajatorul are obligaţia de a furniza salariatului dispozitivul de corecţie special.

Potrivit Hotǎrârii CJUE din 22 decembrie 2022, ȋn cauza C-392/21:

  • “aparatele de corecţie speciale” includ ochelarii de vedere care vizeazǎ ȋn mod specific corectarea și prevenirea dificultǎţilor vizuale care au legǎturǎ cu o activitate ce implicǎ un echipament cu monitor;
  • caracterul special al aparatului de corecție presupune ca acesta să aibă o legătură cu lucrul la monitor, întrucât servește la corectarea sau la prevenirea unor dificultăți vizuale specifice legate de o astfel de muncă și constatate în urma examenelor de medicina muncii și/sau oftalmologic;
  • aceste “aparate de corecţie speciale” nu se limiteazǎ la aparate utilizate exclusiv ȋn cadrul profesional. Faptul că „aparatele de corecție specială”, în sensul articolului 9 alineatul (3) din Directiva 90/270/CEE, trebuie să fie „specifice lucrului în cauză” nu poate însemna că trebuie să fie utilizate exclusiv la locul de muncă sau în exercitarea unor sarcini profesionale. Dispoziția menționată nu prevede nicio restricție în ceea ce privește utilizarea aparatelor respective, acestea putând fi utilizate la locul de muncǎ și ȋn afara locului de muncǎ.
  • în sensul articolului 9 alineatul (3) din Directiva 90/271/CEE din 29 mai 1990, prin “aparate de corecţie” trebuie înțelese în sens larg, ca vizând nu numai ochelarii, ci și alte tipuri de aparate susceptibile să corecteze sau să prevină dificultățile vizuale.
  • „aparatele de corecție normale”, în sensul articolului 9 alineatul (3) din aceeași directivă, sunt aparate care sunt purtate în afara locului de muncă și care nu sunt legate în mod necesar de condițiile de muncă. Astfel, asemenea aparate nu servesc la corectarea unor dificultăți vizuale în raport cu munca și pot fi fără legătură specifică cu lucrul la monitor.

Condiţiile cumulative potrivit cǎrora angajatorul are obligaţia de a suporta cheltuiala cu ochelarii de vedere ai salariatului sunt:

  • salariatul sǎ desfǎșoare o activitate ce implicǎ un echipament cu monitor.
  • medicul de medicina muncii sau medicul oftalmolog sǎ prescrie salariatului dispozitiv de corecţie special pentru a preveni sau corecta dificultǎţile vizuale ȋn raport cu activitatea care implicǎ lucrul cu un echipament cu monitor. Ȋn urma acestor controale medicale trebuie sǎ se stabileascǎ clar cǎ salariatul are nevoie de dispozitiv de corecţie special pentru a preveni sau corecta dificultǎţile vizuale ȋn raport cu activitatea pe care o desfǎșoarǎ, ce implicǎ un echipament cu monitor.
  • pentru prevenirea sau corectarea dicultǎţilor vizuale sǎ nu se poatǎ utiliza dispozitive de corecţie normale. Acest lucru se va stabili tot ȋn urma efectuǎrii examenului de medicina muncii și/sau oftalmologic.
  1. O asistentǎ medicalǎ dintr-un cabinet stomatologic are prescripţie de la medicul oftalmolog pentru ochelari de vedere. Conform evaluǎrii locului ei de muncǎ, activitatea desfǎșuratǎ de ea nu presupune lucrul la monitor. Angajatorul nu are obligaţia de a-i furniza salariatei acești ochelari.
  2. Un programator are prescripţie de la medicul oftalmolog pentru ochelari de vedere de distanţǎ. Deși, activitatea lui presupune lucrul la monitor, acești ochelari nu au fost prescriși de cǎtre medic pentru lucrul la monitor. Angajatorul nu are obligaţia de a de a-i furniza salariatului ochelarii de vedere.
  3. Un programator, trimis de medicul de medicina muncii la medicul oftalmolog, are prescripţie de la cel din urmǎ pentru ochelari de vedere pentru a-i corecta dificultǎţile vizuale ȋn raport cu activitatea desfǎșuratǎ ce implicǎ lucrul cu monitorul. Corectarea dificultǎţilor vizuale nu se poate realiza prin purtarea aparatelor de protecţie normale. Ȋn aceastǎ situaţie angajatorul are obligaţia de a-i furniza salariatului ochelarii prescriși de cǎtre medic.
  4. Ȋn cazul instructorului de dans, cǎruia medicul oftalmolog i-a prescris ochelari pentru citit, angajatorul nu are obligaţia de a-i furniza acești ochelari.

Ȋn situaţia ȋn care condiţiile cumulative de mai sus sunt ȋndeplinite, angajatorul poate asigura dispozitive speciale de corecţie a dificultǎţilor vizuale astfel:

  • fie prin furnizarea directǎ a dispozitivului special salariatului ȋn cauzǎ →achiziţia dispozitivului de corecţie special se va realiza de cǎtre angajator și predat salariatului →factura de achiziţie emisǎ pe numele angajatorului.
  • fie prin decontarea (rambursarea) cheltuielilor efectuate de salariat cu achiziţia dispozitivului de corecţie special, ȋn baza documentelor justificative →salariatul achiziţioneazǎ dispozitivul de corecţie special →factura de achiziţie emisǎ pe numele salariatului.

Legislaţia ȋn vigoare nu prevede o sumǎ maximǎ pânǎ la care se pot deconta ochelarii pentru salariaţii a cǎror activitate implicǎ un echipament cu monitor.
Prin urmare, este indicat ca angajatorul sǎ reglementeze aceastǎ limitǎ ȋn Regulamentul Intern, prin procedura/reguli privind decontarea ochelarilor/lentilelor, care sǎ includǎ și condiţiile de mai sus, precum și modalitǎţile de acordare.
Ȋn categoria aparatelor speciale de corecţie pot fi incluse și lentilele de contact, cu condiţia ca acestea sǎ vizeze ȋn mod specific corectarea și prevenirea dificultǎţilor vizuale care au legǎturǎ cu munca, ce implicǎ un echipament cu monitor.

Dacǎ sunt ȋndeplinite condiţiile de mai sus, obligaţia angajatorului, de a furniza salariatului dispozitivul de corecţie special, existǎ pe tot parcursul derulǎrii contractului individual de muncǎ, din prima zi de activitate, pânǎ ȋn ultima zi de activitate, atât ȋn perioada de probǎ, cât și ȋn perioada de preaviz (indiferent cǎ este preaviz ca urmare a demisie sau a concedierii).

Furnizarea de cǎtre angajator a dispozitivelor de corecţie speciale, ȋn condiţiile de mai sus, reprezintǎ o obligaţie a acestuia ȋn materie de securitate și sǎnǎtate ȋn muncǎ.

Dacǎ sunt ȋndeplinite cumulativ condiţiile de mai sus, contravaloarea ochelarilor/lentilelor, indiferent de modalitatea prin care este suportatǎ de angajator, va avea urmǎtorul regim fiscal:

  • nu se va impozita;
  • nu va fi supusǎ contribuţiilor: CAS, CASS și CAM;
  • pentru angajator va reprezenta o cheltuialǎ deductibilǎ integral la calculul impozitului pe profit.

Ȋn situaţia ȋn care nu sunt ȋndeplinite cumulativ condiţiile de mai sus, contravaloarea ochelarilor/lentilelor suportatǎ de angajator, indiferent de modalitatea prin care se realizeazǎ, va avea urmǎtorul regim fiscal:

  • la nivelul salaritului, se va impozita și va fi supusǎ contribuţiilor de asigurǎri sociale (CAS, CASS);
  • la nivelul angajatorului, va suporta CAM;
  • pentru angajator va reprezenta o cheltuialǎ deductibilǎ integral la calculul impozitului pe profit.

Publicat

în

de către

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *